ambasadorul-olandei

EXCLUSIV. Ambasadorul Olandei: Roșia românească, cea mai gustoasă din Europa. Dacă poți vinde către Carrefour sau Lidl, poți vinde tuturor

EXCLUSIV. Ambasadorul Olandei: Roșia românească, cea mai

gustoasă din Europa. Dacă poți vinde către Carrefour sau Lidl,

poți vinde tuturor pentru că respecți regulile

Autor: Ionel Vaduva04 Noi 2014 – 11:18

 
 
Roșia românească este cea mai gustoasă din Europa a declarat în exclusivitate pentru Recolta.eu, Excelența Sa, Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Regatului Țărilor la București, oficial olandez care a mai adăugat că produsele tradițional obținute, respectiv cele bio, comercializate către retailerii din România reprezintă cheia succesului la export atât pe piețe europene, cât și pe cele terțe.
În cadrul unui interviu amplu, E.S., Matthijs van Bonzel a mai precizat că infrastructura rutieră este importantă, dar nu esențială pentru dezvoltarea agriculturii românești, în condițiile în care nu există îndeajuns de multă marfă pentru a fi exportată (și nu ne referim doar la materie-primă cerealieră care este trimisă peste graniță cu vapoarele).
Totodată, ambasadorul a apreciat că actualele gospodării de subzistență, de cele mai multe ori aflate în proprietatea sau sub oblădurirea unor persoane trecute de a doua tinerețe, nu reprezintă adevăratele ferme de familie, iar aici trebuie făcut ceva, astfel încât acest lucru să se redreseze.

Imaginea pe care van Bonzel o are despre România – „țară cu legi ambigue”, „cu un înalt nivel de corupție la nivelul instituțiilor”, „cu subvenții acordate uneori unora care nu activează în agricultură” poate fi schimbată, dacă sectorul de resort își schimbă prioritățile.

Cel.ro

În opinia sa, proprietarul unei ferme de familie trebuie să se dezvolte pe linie de antreprenoriat, să aibă spații adecvate de depozitare, cunoștințe de accesare și de fidelizare a rețelelor de retail. Mai mult, tânărul fermier trebuie să fie „nedespărțit de laptopul și de telefonul său inteligent, persoană care monitorizează cu atenție cum merg lucrurile în exploatația sa, care apasă câteva butoane și care schimbă lucrurile”.
Nu în ultimul rând, ambasadorul Olandei a mai spus că țara noastră ar putea redeveni grânarul Europei, cu condiția să dezvoltăm producția prin cunoaștere, prin politici europene care oferă bonusuri pentru plasarea subvențiilor acolo unde sunt necesare.
„Banii noștri dedicați agriculturii europene ar trebui direcționați către inovare, către producția de alimente și de materie-primă de proveniență agricolă care ne sunt necesare, prin acordarea de prime”, a declarat pentru Recolta.eu, Matthijs van Bonzel. „Acordați o atenție sporită inovării, pieței și mai puțin subvențiilor și autorităților. Dați pieței o șansă să-și spună cuvântul în producție, organizați-vă.”
Recolta.eu: Să discutăm puțin despre situația agriculturii românești, așa cum o percepeți dumneavoastră, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, în acest moment.
Matthijs van Bonzel: Cred că România este o țară cu o mare tradiție, atât din punct de vedere al culturii sătești, cât și al producției agroalimentare de calitate. Încă nutresc speranța că până la urmă românii vor retranspune această tradiție în realitate. (…)
2014 este anul fermei de familie. Un lucru de care sunt încă puternic contrariat este că în România, ferma de familie este asociată gospodăriei mici, de subzistență. (…) Experiența olandeză îmi spune că fermierul, împreună cu soția și alți câțiva oameni care lucrează pentru el reprezintă nucleul societății moderne. În prezent, în anul 2014, deținătorul unei ferme de familie este un om nedespărțit de laptopul și de telefonul său inteligent, persoană care monitorizează cu atenție cum merg lucrurile în exploatația sa, care apasă câteva butoane și care schimbă lucrurile.
Cel care are în prezent o fermă de familie, în adevăratul sens al cuvântului, este un anteprenor care utilizează tehnologia modernă, astfel încât să aducă pe piață un produs care, în cazul României, poate fi unul tradițional. Roșia românească, produsă în sistem tradițional, este, cred, cea mai gustoasă din Europa, însă cum să reintroduci acest produs într-o societate modernă? Soluția este producția de calitate, trasabilitatea, cantitățile optime și disponibilitatea mărfii pe tot parcursul anului pentru livrare către supermarketuri. Cine reușește asta în România, primește un preț mare pentru produsul său.
În caz contrar, vorbim de un produs disponibil doar în acele câteva luni cât roșiile sunt pe piață, spre exemplu, iar dacă marfa nu este livrată decât în orașul vecin față de locul de producție, lucrurile nu vor merge departe. Noi credem că roșia românească este un produs valoros. Ar putea avea o piață importantă de desfacere în cealalată parte a Europei. Cum ajunge însă acolo? Prin educație, cercetare, marketing, organizare, sere și depozite frigorifice, transport.
Nu în ultimul rând, este foarte importantă să fie rezolvată problema cadastrului. Acesta este unul dintre punctele ambiguității legilor despre care vorbeam. Dacă problema asupra proprietății terenurilor nu va fi rezolvată, nu se poate rezolva problema cu băncile.
Recolta.eu: România are roșii gustoase, ar putea construi spații de stocare și s-ar putea și organiza la nivel de producători. Ce facem cu autostrăzile?
M.B.: Infrastructura rutieră este importantă, dar nu esențială. Dacă există șosele și nimic de transportat? (…) Țara aceasta are nevoie de mai multe lucruri dezvoltate laolaltă. Nu poți spune «dacă am fi avut autostrăzi, România s-ar fi dezvoltat»; nu funcționează așa. Am mai văzut aceste lucruri. În mai bine de șase decenii am construit autostrăzi în multe alte părți ale Europei, în zona Mediteranei, dinspre nicăieri către nicăieri; asta nu a ajutat producția.
România are nevoie de dezvoltarea antreprenoriatului, are nevoie de spații adecvate de depozitare, cunoștințe de accesare și de fidelizare a rețelelor de retail. Un exemplu elocvent este conexiunea cu supermarketurile moderne din București. Dacă poți vinde către Carrefour sau Lidl, poți vinde și țării vecine sau celorlalte din cealaltă parte a Europei pentru că respecți anumite cerințe. Dacă ești Carrefour și vrei să comercializezi tomate românești, preferi să ai un produs disponibil de-a lungul întregului an, bine ambalat, mai mult sau mai puțin la aceeași calitate. Acest aspect este foarte important – cum să produci, ce dorește consumatorul și să-ți adaptezi antreprenoriatul, tehnologia, logistica. De asemenea, trebuie să te organizezi, ceea ce este dificil în România cu istoricul colectivizării, al cooperativizării.
În țara noastră, cooperativizarea agriculturii reprezintă cheia succesului. Aici însă, reprezintă o abordare care trezește amintiri neplăcute.
Tinerii fermieri înțeleg sau vor fi nevoiți să înțeleagă nevoia de cooperativizare, în timp ce vârstnicii, cei care practică agricultura de subzistență, nu. Aici trebuie insistat, pe schimbarea de generații.
Recolta.eu: Credeți că proprietarii acestor gospodării de subzistență au soarta pecetluită?
M.B.: Este dificil să-i dezvolți, dar ar trebui să încercăm. Nu au soarta pecetluită. Există posibilitatea de a-i integra în sistemul de ecoturism. Felul minunat în care Prințul Charles promovează România este exact ceea ce crede și știe Alteța Sa că turiștii europeni valorizează, iar ei apreciază exact acest stil de viață. Ecoturismul nu este însă de ajuns. Este nevoie ca această țară să producă la o scară mult mai comercială, iar pentru aceasta este necesară eficientizarea costurilor.
Recolta.eu: Într-o alocuțiune rostită în cadrul unui dineu organizat la București, le-ați vorbit concetățenilor dumneavoastră de legi ambigue, de corupția la nivelul autorităților din România, subvenții acordate ineficient, care nu stimulează inovația. Mai mult, i-ați sfătuit pe aceștia să vă raporteze orice neregulă înregistrată la noi în țară pentru a o transmite mai departe la Bruxelles. Care credeți că este impactul acestor factori negativi asupra agriculturii românești?
M.B.: Avem nevoie de cetățeni încrezători în puterile proprii, fie că sunt ei români sau străini. Viziunea mea este următoarea: – îmi doresc o procedură deschisă și transparentă pentru a participa la contractarea unor bunuri sau servicii, sunt un cetățean cu drepturi, iar politicienii, guvernanții sunt aici să mă asiste. I-am votat, plătesc taxe. (…) Este un contract social.
Fermierii moderni, tinerii români sunt vorbitori buni de limbă engleză, știu să lucreze cu computerul; ei sunt schimbarea. Cred că aceștia sunt cei care se vor organiza singuri. Vor solicita la un moment dat un climat propice pentru a investi, pe care pot construi alte legături cu diverse state europene, incluzând aici și Olanda, astfel încât să găsească piețe pentru lucrurile pe care le produc.
Recolta.eu: Credeți că în România ultimilor ani, subvențiile europene acordate agriculturii românești au fos date în mod corect, producătorilor agricoli sau au fost derapaje? Au fost probleme și în Olanda?
M.B.: Acest lucru s-a întâmplat, fără putință de tăgadă, în România, dar și în Olanda. Nimic nu este perfect. Ceea ce vreau să spun este că unele dintre aceste subvenții sunt date fermierilor doar pentru că au pământ. Mi-aș dori ca acest lucru să se schimbe pe întreg teritoriul Uniunii Europene și să se acorde prime producătorilor, astfel încât aceștia să inoveze, să se organizeze, să pună la punct metode de a produce exacta acea marfă de care piața are nevoie.
Vă voi da un exemplu din experiența mea: – când mi-am făcut debutul în Minister, în Afaceri Europene, Spania a devenit membră a Comunității Economice Europene (EEC) (1986 – n.r.). La acel moment, producătorii noștri de tomate din Olanda s-au revoltat împotriva propriului Guvern; erau supărați. La acea vreme spuneau despre spanioli că nu sunt corecți, că sunt competitori neloiali și că produc roșii cu… „soare gratuit”, în timp ce ei, olandezii, trebuiau să plătească gazul necesar încălzirii serelor pentru a produce tomate. Producătorii din Regat cereau pe atunci subvenții pentru sere pentru a fi competitivi cu spaniolii.
Recolta.eu: Este România o țară competitivă în sectorul agricol european? Suntem productivi? Ministrul Agriculturii din România, Daniel Constantin, a spus că alături de Republica Moldova putem redeveni „grânarul Europei”. Oare așa să fie?
M.B.: Ministrul român al Agriculturii are dreptate (România poate redeveni grânarul Europei – n.r.), însă trebuie să-l ajutăm prin cunoaștere, prin politici europene care oferă bonusuri pentru plasarea subvențiilor acolo unde sunt necesare.
Banii noștri dedicați agriculturii europene ar trebui direcționați către inovare, către producția de alimente, prin acordarea de prime.
Recolta.eu: Credeți că Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 al României este unul bun sau mai sunt lucruri de îmbunătățit la el? Care este exemplul Olandei în acest context?

M.B.: N-ar trebui să existe automulțumire. Trebuie să îmbunătățim lucrurile de fiecare dată. Nu suntem mulțumiți cu ceea ce facem în Olanda; nici România n-are cum să fie mulțumită. Inovarea este cheia succesului. În agricultură, inovarea nu înseamnă că ar trebui să obținem produse care sunt într-o mai mică măsură biologice, dimpotrivă. Dacă este o piață pentru produse bio, România este țara perfectă pentru a accesa banii necesari orientării către această nișă, astfel încât să producă bio sub supravegherea UE (etichetare, respectiv supervizare a corectitudinii acestei etichetări).

Consumatorii noștri își doresc produse bio. În zona noastră de proveniență nu avem îndeajuns de mult spațiu sau costuri atât de mici cu angajații cum sunt în România. Este o nișă în piață, iar România poate deveni un furnizor important pe acest sector.

sursa si continuarea:  recolta.eu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>